31 mai 2013

Cvinta

Zambetul meu pe buzele tale.
Sufletul meu in palmele tale.
Inima mea cu dragostea ta.
Doi.
Noi.

à la vie. à l'amour. à la folie.

Nu vreau ca un bărbat să îmi spună „ești tot ceea ce mi-am dorit de la o femeie, în această viață”, ci să se uite în ochii mei, să se ia cu mâinile de cap și să își verse tot năduful într-o singură declarație: „fir-ar să fie, Femeie, ești tot ceea ce n-am crezut că voi suporta în această viață și totuși te iubesc ca un nebun”. Apoi, m-ar săruta până când n-aș mai avea aer și ar simți cum inima stă să îmi iasă din piept de fericire.

Pentru că dacă EL îmi va iubi într-atât de mult defectele, calitățile nu va ști decât să le adore... iar asta mi-ar fi suficient!

30 mai 2013

Pseudoiubire si pseudotraire

Tot ceea ce voi credeti ca inseamna iubire este, de fapt, o pseudoiubire. Este ceea ce ati citit in carti si ati vazut in filme. Este ceea ce ei vor sa va faca sa credeti si sa intelegeti ca e iubirea. Este pur si simplu o afacere extraordinar de profitabila careia ii cadem in plasa, rand pe rand, secerati de nevoi si de instincte.

De fapt, nimeni nu stie ce e si cum e iubirea. Toti ne inchipuim ca trebuie sa fie intr-un anumit fel, atat de exploatat si de prezentat.

Un schimb avantajos de servicii. Cerere si oferta in scopul cel mai pur comercial. Romantismele si restul dulcegariilor sunt vasilina care va unge balamalele usii ce deschide aceasta afacere.

Am studiat familia ca bun si ca mecanism economic, in facultate si imi dau seama, cu mintea de acum, ca pana la urma ideea de iubire e cea care este asezata si ea la baza formarii acesteia. Si uite asa, am acces la o palenta intreaga de legaturi logice pe care acum le vad clar.

Va las insa pe voi sa copilariti cu ideile voastre si sa ma contraziceti. Pana la urma ascultatorii de manele sunt mult mai multi decat cei de muzica clasica, desi la baza stau tot note muzicale...

29 mai 2013

Cand esti la mana ursitoarelor

Ursitoarele arareori daruiesc frumusetea, intelepciunea si norocul pruncului nou-nascut.

Daca esti sortit unui curat ghinion de bafta iti vor oferi doar doua dintre ele, astfel incat tu sa gasesti piatra filosofala ce va transforma metalul in cea de-a treia insusire ce n-ai capatat-o din nascare.

Astfel, esti sortit unei neincetate lupte cu zarurile masluite ale zeilor si stai la masa lor de joc pana le surprinzi neatentia si te desprinzi de tot ce ai indurat.

Daca norocul si intelepciunea pot supravietui lipsei de frumusete, ori cum frumusetea si norocul te scapa de orice grija dandu-ti fericirea adevarata a celui nestiutor, nu la fel sta treaba cand realizezi ca ai fost provocarea unei impletiri de intelepciune cu frumusete, dar norocul refuza sa se lase prins usor.

Si da-i si lupta! Si enerveaza-te! Si apoi ia-o de la capat! Oricum cine ar crede ca intr-o astfel de combinatie taman norocul nu se regaseste?!

Pana la urma, poate ca nu degeaba au spus, candva, inteleptii ca norocul ti-l mai faci si cu mana ta.

28 mai 2013

O altfel de scriere

Usor ii atinge obrazul.
Mana lui aluneca spre baza gatului ei si i se plimba usor pe umeri.
Coboara, incet, pe sira spinarii. Mii de fiori o strabat.
O trage mai aproape de el si ii cuprinde mijlocul. Se uita adanc in ochii ei. Rasufla din ce, in ce mai greu. Gura i se intredeschide si isi umezeste usor buzele apoi o saruta: dulce si apasat, in timp ce mainile lui ii desfac sutienul. Continua sa o sarute si sa o dezbrace usor de el.

Ea tremura in bratele lui, dar simte atata placere in fiecare gest incat nu o mai intereseaza decat ca el sa continue sa o atinga.

Isi incolaceste bratele in jurul gatului sau si cu degetele incepe sa se joace in parul lui. Il saruta. Ii musca usor buza de jos. Ii atinge usor cu limba buzele si il savureaza.

El o strange mai aproape de pieptul sau si se simte incitat de jocul ei. Nu si-o imagina indrazneata pana cand mana ei a cobrat dincolo de bustul lui, unde a zabovit cat sa ii mai simta pulsul, iar apoi s-a abandonat in pantalonii lui.

Atingerile si presiunea atat de bine calculata cu care le exercita nu mai aveau nevoie de cuvinte. Simtea ca il doreste si nu o mai interesa decat ca preludiul sa culmine intru impreunare.

El ii trage usor capul pe spate si preia controlul. O saruta incet pe gat. Ridica privirea si se mai uita o data sa inteleaga aprobarea din ochii ei. Ea geme si il face sa inteleaga ca este pregatita.
O intoarce cu spatele la el si ii cuprinde trupul. Acum are voie sa faca tot ce doreste cu ea.

Este a lui, iar noaptea lor abia incepe.

Trecator si trecatoare

Nu va inchinati viata si existenta unui barbat (respectiv, unei femei, pentru a nu fi acuzata de feminism, insa permiteti-mi sa ma adresez ca si cum mi-as vorbi mie). Nu va puneti tot sufletul si toata iubirea in baza unui om ce pare ca se pliaza pe toate schelele constructiei voastre interioare despre viata si traire.

Nu pentru ca el ar putea maine sa plece si sa va lase goale in visare, ori pentru ca ar putea sa va dezamageasca intr-atat de tare incat ingenuncherea v-ar condamna la o viata mai mult tarata, decat inaintata, ci pentru ca momentul, clipa si ziua nu ne sunt garantate, indiferent de cati bani avem, de cat de sanatosi suntem, ori daca purtam vreun nume ales.

Am avut in familie exemplul iubirii traite la puterea infinit. Am vazut cum doi oameni nu doar se potrivesc, ci se completeaza devenind nemarginiti in putere si traire. Am crescut la adapostul a doua inimii ce se aveau pe sine si langa ele pe mine si am vazut ca iubirea nu tine cont de varsta si de alte diferente, pentru ca ea creeaza si creste in ceea ce intalneste. Insa, tot in acest mediu, am invatat ca maine nu ii este nimanui garantat si ca pana la adanci batraneti este o formula pentru care uneori viata uita sa fie indulgenta.

Sa moara cel pe care il iubesti si sa asisti neputiincioasa la aceasta stingere te va trezi involuntar la realitatea ultima: singuri ne nastem si singuri murim. Ceea ce facem noi impreunandu-ne singuratatile nu va deraia naturalul speciei, ci doar va indulci amarul unui trai sortit desertaciunii.

Iubiti si traiti, dar nu va agatati scopul existentei de un barbat, caci si el, asemeni voua, este un muritor! Clipa este scurta! Capacitatea noastra de a supravietui trebuie sa sfideze intemperiile Pacatului Originar, ce ne-a impovarat cu blestemul stingerii, dar ne-a binecuvantat cu Fructele Cunoasterii.

Ca de obicei, sper intru intelepciune,
MSZ

27 mai 2013

Judecata de dinainte

Satula de oameni care judeca fara sa cunoasca, fara sa traiasca, fara sa inteleaga si fara sa gandeasca.

Drumul in viata ai dreptul sa ti-l dictezi numai si numai tu, cat timp ai capacitatea intelectuala de a nu fi limitat in alegeri si principii imbecile parvenite tot prin filtrul de sortare al altora.

Eliminarea posibilitatilor fara analizarea lor corecta si logica te anuleaza ca entitate capabila de intelect. Inflexibilitatea si incapatanarea iti dovedesc prostia si limitarea.

Tu esti singurul care isi pune in cale obstacole in momentul in care alegi sa gandesti si sa traiesti dupa reguli si idei fixe.

Viata insasi este o schimbare continua, cum crezi tu ca o poti trai gandind in fixatii?!

26 mai 2013

Lupta pentru a avea

Sa lupte el.

Eu imi port razboiul doar cu rujul rosu pe buze. El trebuie sa vina si sa atace, asa cum taurul vazand matadorul agitand bucata de rosu aprins nu rezista sa nu alerge catre el.

Razboi cu arme diferite, intra-adevar,dar cetatea eterna ce trebuie cucerita nu va porni ea spre a se preda.

Cum Fitzgerald spunea 'No, sir. The girl worth having won't wait for anyone'.

O noapte cu luna plina

Iti recunosc sufletul dintr-o mie si un milion. Oricate picaturi mi-ar infatisa oceanul de posibilitati pe a ta o disting negresit.

Iar mainile tale dintr-o atingere ma preschimba in fior, cum nimeni niciodata nu m-a aflat. Se plimba degete pe trupu-mi si imi imprumuta forma si parfmul, iar eu ma invalui in tine.

Si ochii tai imi cuprind nevazutul. Ma privesti si sa ma vad iubita, ma dezbraca doar gandul tau, iar eu las sa imi alunece rochia usor. In ei ma vad clar, cum luna se zareste noaptea in luciul apei line.

Pe buzele tale imi pastrezi taceri nespuse si ma saruti, si ma saruti necuviincios de frumos si ma lasi sa iti citesc fiinta. In uniunea noastra e totul de-o fiinta si de-un timp, fara nimic sa ne desparta, dar totul sa ne contopeasca.

Si iti alunec in brate si ma cuibaresc la pieptul tau, in inima ta si in viata-ti toata. Tine-ma strans in brate si primeste-ma in visele tale...din fiecare noapte.

22 mai 2013

Sufocare

As sta pe o treapta si as plange.

As plange pana cand nu as mai avea aer. Pana cand nu as mai putea sa respir. Pana cand as simti ca mi se scurge si ultima molecula de oxigen ce resimte durerea pe care mi-ai pricinuit-o.

Si, apoi, m-as ridica alta. Dupa ce m-as fi consumat din vechiul eu pana la sufocare, as renaste si m-as dezice de tine.

As uita cine esti, cine ai fost.

As sti doar ca nu vei fi, ca nu existi, ca nu te voi mai intalni.

Si te-as desprinde din amintirea si trecutul meu. Nu ai ce cauta in ele. Pur si simplu nu meriti.

Si daca vei vedea ca intersectandu-ne, candva, pe strada imi voi intoarce privirea, ori iti voi raspunde sec la salut ai demnitatea sa mergi mai departe asa cum ai dorit sa imi ramai: ca un necunoscut. - MSZ

21 mai 2013

Iubirea... ca un fulger

Pentru toti cei care aseara au incercat sa imortalizeze, intr-o fotografie, fulgerele.

Tocmai ati invatat lectia iubirii si a gasirii acesteia: unii sunt norocosi sa o prinda din prima in poza, altii fac cateva incercari, dar cei mai multi dintre noi vom apasa si vom pandi sa prindem imaginea pe care o ravnim de zeci de ori...

Important este sa nu ne pierdem entuziasmul si sa nu abandonam " vanatoarea". Doar prin perseverenta si continuitate vom putea face acea "fotografie". :)

Fantezii de fantezista

Acel EL care sa stie ca am nevoie sa vorbesc cu el si despre politica, filosofie, religie, arta, nu doar despre noi, despre rutina zilnica sau alte lucruri plictisitoare care tin loc de preludiu intre imbratisari, sarutari si contopiri.
Acea uniune intelectuala mai presus de orice.
Acea satisfacere a nevoii de dialog pe toate planurile fiintei.

Aceasta fantezie a mea de a il tot cauta in speranta ca-l voi gasi.

20 mai 2013

Centura de siguranta a femeii

Faptul ca o femeie nu alege sa stea langa un barbat nu prea realizat material/profesional nu inseamna ca aceasta este o materialista ce asteapta sa fie intretinuta, pentru ca altfel ar fi incapabila sa se descurce. Inseamna ca, are nevoie sa stie faptul ca barbatul din viata ei este capabil sa o sustina si sa ii ofere echilibrul psihic necesar, ca, in caz de ceva, e cineva acolo care nu doar ca o poate prinde, ci are si cu ce. Precum in cazul purtarii centurii de siguranta: nu o porti pentru ca stii ca altfel vei face accident, ci pentru ca ai nevoie sa stii ca ti-ai luat toate masurile de precautie in caz de vreo coliziune nedorita.

Si, dupa ce iti pui centura de siguranta, adu-ti aminte ca vei conduce la fel de precaut ca si cand nu ai purta-o, ci nu te vei lasa exclusiv in grija ei.

18 mai 2013

Viata e prea scurta incat sa iti permiti sa o traiesti in incertitudini si temeri!

Fiorul iti este un bun dat. Traieste-l, creste-l si intretine-l atat cat il duce timpul pentru care e format. Si fluturii sunt absolut minunati, dar durata lor de viata este determinat limitata. Asta nu inseamna ca din aceasta cauza nu te poti bucura de frumusetea zborului lor...

Omule, aminteste-ti ca tu insati esti trecator si muritor, nu astepta nemarginiri din partea celor asemenea-ti.

Nu te poti promite pe tine cuiva pentru totdeauna, poti sa crezi pe moment ca ii vei fi pururea, dar tu nu-ti cunosti viitorul. Nu stii daca aceasta eternitate va tine un an doi, sau pana maine.

Omului prezentul ii e dat spre traire, nu trecutul care-i este amintire si nici viitorul care-i este plasmuire. Traiesti momentul in care te afli, nu te mai preocupa de instabilitatea celor ce vor veni. Nu o poti controla decat intr-o proportie de maxim 1 la suta, pentru ca de tine depinde fiintarea, actiunea si gandul, insa fara ceilalti nu poti genera decat vidul.

Traieste ce ai, ce poti si ce suporti! Indrazneste, actioneaza si nu te rusina de nereusita, ea se afla acolo pentru a arata ca ai facut, nu doar ai existat!

Ecourile surde ce se pierd nu mai sunt legate de fiinta ta. Descatuseaza-te de frici!

Viata e acum, e aici!
Viata e prea scurta incat sa iti permiti sa o traiesti in incertitudini si temeri!
Indrazneste! Traieste!
Ai voie sa incerci, ai voie sa iubesti, ai voie sa gresesti, ai voie sa devii tot ceea ce poti fi mai bun si mai frumos, ca OM!
Azi!
Acum!


Articolul integral, aici: http://www.feminis.ro/bloguri/Marina_Zanfir/fara-categorie/viata-e-prea-scurta-incat-sa-iti-permiti-sa-o-traiesti-in-incertitudini-si-temeri-2988

17 mai 2013

Si totusi, barbatul trebuie sa fii tu!

Intotdeauna m-am asteptat ca tu sa ai curaj si pentru mine...acum imi dau seama ca acelasi lucru il sperai si tu din partea mea.

Ne dorim si totusi ne tinem la distanta de-o frica. Ti-e teama sa nu te resping, asa cum si mie imi este nesigur ca ai putea sa ma iubesti. Stam si asteptam sa vedem care dintre noi va fi cel care va face primul pas, va avea primul glas si sa stingem odata, pentru totdeauna stangacia dintre sufletele, gandurile si gesturile noastre.

Si totusi, barbatul trebuie sa fii tu!

16 mai 2013

In viata... ca in razboi

Definitia scrupulelor si a principiilor o da moda lumii in care traiesti. Eu ii am mentori pe Aristotel, Platon, Balzac si recunosc ca scop doar fericirea. Singura regula: nu fac rau nimanui in mod intentionat. Restul se discuta si poate primi derogare.
Regula primeste amendamentul autoapararii.

Prindem curaj?

"De parca nu ti-am zis de atatea ori: iubirea ta imi da fiori!" :)

Ce simplu ar fi daca ne-am iubi mai mult si am avea mai putin orgoliu! Sa ne incalzim in brate toata noaptea, sa ne trezim zambind unul langa cealalat dimineata si seara sa o topim in sarutari si contopiri. In schimb, lasam fricile, angoasele si orgoliile sa ne guverneze vietile.

Suntem fraieri de bunavoie si nesiliti de nimeni!

15 mai 2013

De ce s-au sfarsit relatiile tale

Buna! Astazi vreau sa te rog sa te concentrezi pe amintiri.

Da, da! Incearca sa iti aduci aminte de fostele tale iubiri, pasiuni si relatii.

Asa! Acum, te rog, sa derulezi filmul despartirii.

Stop!

Vezi asemanari in fiecare final?! S-au sfarsit toate din motive aproape identice si in maniere trase parca la xerox?!

Bun. Inseamna ca ti-ai dat seama deja ca nu doar finalurile sunt singurul element comun al relatiilor tale. Ei au fost mereu altii, singura constanta ai ramas tu.

Tu i-ai ales pe toti cei care, desi diferiti ca persoana, erau atat de asemanatori comportamental. Sau, mai bine zis, este chiar foarte posibil ca tu sa nu fi facut altceva decat sa pui pe repeate acelasi si acelasi tip de reactii in lant, in fiecare dintre diferitele tale povesti de iubire.

Sesisezi ironia: acelasi si diferit?! Einstein spunea (si mare dreptate avea) ca este o nebunie sa faci mereu acelasi lucru, dar de fiecare data sa astepti rezultate diferite.

Acum, pentru ca stiu ca esti o Femeie desteapta, te rog sa incerci sa identifici care sunt lectiile pe care nu reusesti sa le inveti si sa le treci si din cauza carora nu iesi din acest cerc vicios si viciat al relatiilor cu final identic.

Tu esti cheia lacatelor subconstientului tau. In tine zace raspunsul pentru fiecare intrebare ce ti-a poposit pe buzele udate de lacrimile pe care le varsai ori de cate ori nu intelegeai de ce mereu aceasi poveste, de ce mereu acelasi sfarsit!

Elibereaza-ti sufletul din inchisoarea remuscarilor si da voie mintii tale sa patrunda in acele cotloane ale subconstientului de care te temi. Da-ti voie sa te privesti in oglinda constientului tau si accepta-ti lectiile, dar mai ales invata-le. Scapa de bagajul relatiilor trecute. Paseste in lumina noului Tu.

Daca nu lasi Eul sa moara, Sinele nu se poate naste.
[continuarea aici]

Ziua Familiei (mele)

Astazi este Ziua Familiei. 
Nu stiu daca isi mai aduc aminte colegii mei din liceu, cand profesorul de romana ne-a dus la Hotel President, la dezbaterea organziata de Ziua Familiei si ne-a spus ca daca vreunul dintre noi este doritor sa scrie ceva si sa prezinte in fata tuturor celor invitati in sala este liber sa o faca.

Normal ca nu am putut sa ratez ocazia! Si normal ca am fost nebuna care a indraznit, la un asemenea eveniment, sa sustina ideea divortului, pentru ca mai bine traiesti intr-o familie impartita in doua familii mai mici, decat sa fii spectator neputiincios al circului dintre doi oameni ce nu se mai suporta. Familia este cea pe care ti-o faci, in care te dezvolti armonios.

Da, organizatoarea si gazda evenimentului a amutit si mi-a recunoscut ca nu stie cum ma poate contrazice, pentru ca eu eram copilul care provenea dintr-o astfel de familie si aveam toate argumentele pregatite si toate dovezile de partea mea.

Nu uitati, familia inseamna mai mult decat o legatura de sange... inseamna o unitate si o uniune de suflete ce se iubesc, se cearta si se iarta, pentru ca in familie uiti orice si conteaza sa ai pe cineva care te iubeste asa cum esti si care, in pofida mofturilor dintre voi, va fi acolo cand vei avea nevoie si te va ajuta neconditionat.

Sunt o norocoasa pentru ca am nu doar parinti biologici, cat si spirituali, de suflet, plus surori, frati, verisori, unchi si matusi care, desi nu imi impartasesc sangele, m-au luat in viata lor cu sufletul, ma primesc mereu cu inima deschisa si ma au intodeauna alaturi (chiar si cand nu le sunt fizic aproape). Unii le-ar spune prieteni, eu le zic fara sa ezit nici macar o secunda: FAMILIE.

Va multumesc!
Va iubesc!

14 mai 2013

Poate da, poate nu

Frica de a nu parea ridicola in fata barbatului pe care il placi, de teama lipsei reciprocitatii, te-ar putea face sa te comporti in asa fel incat el, chiar daca te-ar placea, sa nu indrazneasca sa faca niciun pas spre tine.

Atatea frici, atatea angoase si atat de putin timp la dispozitie ca sa traim... Ne irosim prosteste, ca si cum am avea la indemana vesnicia si ne permitem luxul de a ne lua prea multe guri de aer pentru a ne face curaj...pana cand ajungem sa uitam de ce respiram.

Candva si acum

Candva te-am iubit. Acum nu mai stiu.
Candva m-ai ranit. Acum nu mai doare.
Candva stiam ca-ti apartin. Acum ma strange libertatea.
Candva radeam privind spre soare. Acum nu ma mai sperie ploaia.
Candva eram. Acum sunt.
Candva speram. Acum fac.
Candva credeam ca mai bine nu se poate. Acum nimic nu e prea mult.
Candva am fost indragostita. Acum zambesc si fara tine, fara sa fii tu cauza, fara sa am nevoie de tine.
Candva am crezut ca nu pot fi decat in formula de noi, doi. Acum nu mai incerc sa aflu necunoscute, stiu rezultatul de dupa egal si mi-e indiferent.
Candva si tu credeam ca ma iubeai. Acum sunt sigura ca niciodata n-ai facut-o.

Candva, cumva ne-am despartit. Acum, nicicum nu ne mai stim.

De parcă...

De parcă de ploaie avea nevoie un suflet ce plânge.

De parcă de nori aveau nevoie gandurile mele prea încărcate.

De parcă de gri duceau lipsa ochii mei de nevederea culorii tale grei.

De parcă de aer curat avea nevoie ființa mea de parfumul tău învăluită.

De parcă de nou avea nevoie vechiul Eu, ce stă, încă, prins în amintirile cu tine.

De parcă eu, de parca tu, de parcă vreunul dintre noi mai poate face din 'Da'ul despărțirii noastre un 'Nu'.

MSZ

13 mai 2013

Fragmente pe timp furtuna

Primul monolog [inceput de furtuna]:
De fiecare data cand e timp de furtuna, pe tine te cheama gandul meu...
Si mi te aduc aminte...si mi se face dor...
Si mi-as dori sa ma mai pierd in bratele tale...
Si mi-as dori sa dormi cu mine...
Si mi-as dori sa fii aici.


Al doilea monolog [sfarsitul furtunii]:
Vezi, daca se opreste ploaia se poate opri si dorul de tine.
Parfumul tau se aprinde in mine doar cand e furtuna, apoi se risipeste la fel ca norii de pe cer.
Se pare ca doar cand mi-e frig vreau sa ma adapostesc in tine.
Iarta-ma ca inca te mai simt refugiul meu! Iarta-ma ca pe vreme buna il caut pe alt el!
Incearca sa intelegi ce lupta necrutatoare se da in mine: unul m-a invatat sa il simt doar cand mi-e bine, celalalat m-a cuprins cu bratele doar cand ma coplesea raul.
Eu acum ce sa mai stiu ca vreau?

Asa cum un BARBAT stie sa fie

Haideti sa va povestesc eu cum trateaza un BARBAT adevarat o FEMEIE!
Multi dintre voi stiti (daca nu aflati acum) ca parintii mei au divortat cand aveam 5 ani si ca practic eu am fost crescuta de cel de-al doilea sot al mamei mele. Caruia cu mama pe inima ii spun tata, la fel cum ii zic si celui biologic. (si datorita caruia sunt cam 70% din ceea ce cunoasteti voi astazi)

Sar peste partea cu diferenta de varsta dintre el si mama, care era de 23 ani, si care m-a invatat lectia iubirii dincolo de ce crede/zice lumea. Va spun doar ca in 1999 cand ei doi s-au casatorit, pentru a ne proteja pe mine si pe mama de orice posibila problema pe viitor (va dati seama ca el fusese anterior casatorit si avea un copil) a trecut pe la notar pentru a declara ca el nu are pretentia asupra a nimic din casa noastra si ca tot ceea ce se afla in casa era acolo de dinaintea casatoriei. (un fel de acord prenuptial pentru o vreme in care nimanui nu ii trecea prin cap sa faca asa ceva)

Asa gandeste si actioneaza un barbat: pentru binele femeii pe care o iubeste si a copilului acesteia se lasa vulnerabil in fata vreunui act ce ar duce la despartire. Pentru ca are incredere, pentru ca stie calitatea femeii pe care o ia de nevasta, dar mai presus de orice pentru ca este asa cum un BARBAT trebuie sa fie.

Fara incertitudini

Incetati sa mai lasati incertitudinea si nesiguranta sa va sugrume gandurile. Acolo unde aveti posibilitatea luati viata-n piept si intrebati ce aveti de intrebat. Nu va mai lasati macinati de ganduri si scenarii. In cel mai rau caz, veti afla raspunsul groaznic pe care si voi il luati in calcul, dar macar veti sti sigur ca este asa cum ganditi, nu veti mai sta ca pe cuie astept din partea cealalta sa vina vreo citire de ganduri in urma carora sa fiti lamuriti.

Viata este prea scurta incat sa o traiti in astfel de expectative! Curaj si drept inainte! A regreta ceea ce ai facut este infinit mai bine decat a regreta ceea ce nu ai avut taria de caracter sa faci!

12 mai 2013

Multumiri speciale

Le multumesc tuturor iubitilor mei care m-au parasit fara niciun cuvant si, mai ales, fara sa fi stat prea mult alaturi de mine. Pentru ca oamenii aceia nu ar fi reusit decat sa imi iroseasca poate ani buni din viata, in conditiile in care eu, chiar nemultumita fiind, am mentalitatea omului care nu renunta usor si care crede ca nu abandonezi nimic in fata primului obstacol.

Mi-a placut intotdeauna sa construiesc, nu sa renunt in clipa in care ceva mi se pare ca nu se incheaga in felul dorit. Reiau amestecul, incerc sa reinventez, sa il imbunatatesc si sa il salvez. Am primit educatia repararii lucrurilor, nu aruncarii lor din prea multa comoditate sau teama. Insa daca nu am coechipierul potrivit orice efort as face ar fi inutil. Asadar, tot raul spre bine, ceea ce este mai bun abia acum urmeaza.

Iubeste-o fara semne de punctuatie

Iubeste-o fara semne de punctuatie.
Iubeste-o si atat. Nimic mai mult. Nimic mai putin. Suficient cat sa fie nemarginit, neingradit, netarmurit.
Sa nu-i pui semn de exclamare si mirare, tipat si strigare dupa ce ii declari amorul. N-are nevoie de el pentru a fi a ta.
Sa nu-i pui punct si sa o vezi doar ca pe un sec enunt in viata ta. Are nevoie sa iti fie atotcuprinzatoare.
Nici semnul intrebarii nu i-ar face cinste, pentru ca a te indoi de iubirea ei inseamna a-ti pune sub lacat fiinta.
Semnele de suspenie ar trimite-o departe de tine, in pragul ingandurarii si al fricii de a continua.
Virgula, punct si virgula ar pozitiona-o in sirul de enumerari, iar ea nu este de numerotat. Ea este unica si singura. E tot ceea ce conteaza.

Iubeste-o si nu-i pune nimic la final.
Iubest-o cu acel "Te iubesc" infinit si neconditionat de pronuntie, de inflexiuni date de semne de punctuatie.
Iubeste-o

11 mai 2013

Mastile intotdeauna cad

Daca astepti ca un om sa iti fie recunoscator pentru binele pe care i l-ai facut, inseamna ca gestul tau a fost unul egoist, nu filantrop.

Daca astepti, in schimb, sa nu te loveasca, inseamna doar ca nu ti-ai pierdut increderea ca sufletul omului stie sa nu muste mana ce l-a hranit.

Cand faci un bine fa-l pentru simplul fapt ca poti, pentru simplul fapt ca asa este natura ta umana. Nerecunoscatorul, mai devreme sau mai tarziu, va fi expulzat la marginea societatii, pentru ca o comunitate de oameni intregi la cap (si, mai ales, la suflet) vor intelege ce pericol reprezinta un astfel de specimen si se vor dezice de el.

Mastile intotdeauna cad!

10 mai 2013

Pentru ca EA a fost fiecare dintre noi

Te-ai simtit mai barbat cand i-ai calcat sufletul in picioare? Ori cand i-ai amagit spiritul cu minciuni si promisiuni? Ori cand noaptea o iubeai in asternuturile pe care le sifonasei mai devreme cu alta? Ori cand ai fost prea ocupat sa ii mai raspunzi si ai cautat-o doar cand ai vrut sa te refugiezi intre coapsele ei calde? Ori cand ai parasit-o ca un las fara sa ii spui nimic? Ori cand ai lasat-o plangand in casa? Ori cand ai sarit peste preludiu pentru ca doar placerea ta conta? Ori cand ai profitat de fragilitatea ei emotionala si ai ademenit-o in bratele tale ce nu doreau sa o stranga, ci doar sa o franga?

De fapt, cu fiecare gest ce ti l-am expus ai mai avut macar curajul sa te simti om?

Ea isi va reveni, pentru ca merita si ai silit-o sa fie puternica. Dar tu? Tu vei ramane si te vei adanci in putreziciunea ce candva ar fi putut adaposti sufletul tau.

Reglementarea juridica a iubirii

Vreau reglementarea notiunii de casatorie contemporana prin care aceasta sa se relizeze pe baza contractului verbal. Adica, daca din punct de vedere juridic deja intelegerile verbale se recunosc in instanta, cat timp exista martori ai acestora, mi se pare perfect normal ca acelasi lucru sa se intample si in cadrul casatoriei.

Pana la urma de ce semnezi contractul, scuze certificatul, de casatorie? Pentru ca legatura voastra spirituala sa aiba garantie juridica in cazul in care unul dintre voi decide sa il las pe celalalt cu ochii in soare. Sa nu uitam ca institutia casatoriei a fost gandita ca un contract social, politic, economic, in niciun caz unul sentimental. Pentru sentimente nu vei avea niciodata garantie si niciun om nu poate sa se angajeze prin semnatura ca il va iubi vesnic pe celalalt. Acesta este doar un aspect ce tine de intrinsec. Semnatura de pe certificat garanteaza ca iti vei indeplini anumtie obligatii preponderent pecunaire, fata de partener.

Asadar, mi s-ar parea normal ca aceasta casatorie sa se incheie doar in fata lui Dumnezeu, Buddah, Allah, tabloului bunicilor, marii, stancii, copacului etc. (orice are valoare spirituala pentru cei doi), iar pe baza filmarilor si a martorilor, in caz de „Doamne fereste!” sa se judece procesul de divort ca si cum ar fi fost casatoriti legal.

Pana la urma, in ziua de astazi orice achizitie faceti in doi se poate factura pe numele amandurora, deci nu inteleg teama de a fi lasat pe drumuri, daca nu existe obligatia legala ca la sfarsitul casatoriei instanta sa decida partajul.

O astfel de reglementare stiu ca nu ar fi posibila, pentru ca Omului ii este extrem de frica de angajamentul verbal. Este scuza lui principala: n-am semnat nimic, daca zic maine una sau alta nu reprezinta nimic fara iscalitura mea. Asta ar insemna ca si „dragii” nostri parlamentari ar trebui sa fie trasi la raspundere pentru nerespectarea juramantului cu mana pe Biblie, de la investirea in funnctie. Ce juramant, ca nu au semnat nimic, pana la urma, nu? Si de aici la scara larga nimeni nu este, oricum, tras la raspundere pentru nerespectarea cuvintelor date.

In trecut, a nu-ti respecta cuvantul era odios si te scotea in afara societatii. Un om fara cuvant, nu valora nimic. Azi, a avea cuvant nu mai valoreaza aproape nimic.

MSZ

Iubeste iubirea



Lectia din Caderea Constantinopolului (romanul): sa ucizi ceea ce iubesti si iti poate fi slabiciune, pentru a-ti demonstra stapanirea de sine si puterea.

Lectia din zilele noastre: fa-o doar la nivel metaforic, adica invata sa iti domini pornirile si domesticesti focul pasiunii pentru a te stapani pe tine, daca vrei sa cuceresti lumea. Invata sa iti pui in ordine prioritatile si sa acumulezi puterea de care ai nevoie, astfel incat, desi o ai, sa nu ajungi sa fi nevoit sa o folosesti.

Stapanirea de sine nu va anula iubirea, ci o va manui cu priceperea maestrului, nu cu stangacia incepatorului.

P.S.: Cititul dauneaza grav gandirii pentru ca ii ofera variante si asta ingreuneaza procesul actiunii. Binecuvantarea omului prost consta tocmai in faptul ca acesta, fiind atat de ignorant, nu are nevoie sa gandeasca si sa aleaga dintre variante, pentru ca el va actiona imediat ce o idee ii va trece prin cap. Sa invat aceasta extraordinara lectie a prostului de a gandi mai putin, pentru a putea actiona mai mult.

Viata se traieste actionand, nu irosind prea mult timp cugetand.


Iubeste ceea ce trebuie iubit, astfel incat sa te afli in posesia propriei tale persoane si cu inima sus. (MSZ)

09 mai 2013

Arma seductiei mele

Pentru ca este momentul serii in care ne pregatim armele seductiei, declar ca in noaptea aceasta si in fiecare noapte eu voi purta lupta cu mintea-mi ascutita. (MSZ)


Ziua buna se cunoaste de dimineata

Momentul acela cand te trezesti in alt pat decat al tau, dar te simti odihnita, pentru ca e patul LUI.
...si iti incepi dimineata zambind.

Apoi, iti bei cafeaua cu un praf de scortisoara, sorbindu-l, de fapt, pe el din priviri.

Si-ti dai suvita neascultatoare de pe fata... si timida si complice, dupa noaptea voastra, lasi, muscandu-ti usor buzele, privirea in pamant.

... iar El iti ridica barbia si te alinta, iar picatura de cafea ce ti-a ramas pe buze are acum gustul lui inconfundabil.

In ce imbratisare mai potrivita sa va surprinda soarele daca nu in a voastra?

Si va imbracati unul pe celalalt, cu toate ca aseara v-ati dezbracat.

Si te saruta in pragul usii si iti doreste sa ai acea zi buna, pe care de ieri seara o sperai.

...dar tu stii, deja, ca este cea mai buna zi, pentru ca a inceput alaturi de el.



07 mai 2013

Mai mult ca morala: IUBIREA (prezentare seminar estetica)

Se poate afirma cu tarie ca nu suntem in stare sa ne controlam sentimentele si aparitia acestora si ca iubirea apare pur si simplu, fara a fi o manifestare a propriei vointe. Dragostea tine doar de simtire, ci nu de sentimentul datoriei.

Nietzche spunea ca ceea ce facem din dragoste se situeaza dincolo de bine si de rau, dar am putea sa mergem mai departe si sa afirmam ca iubirea este binele insusi.

Iubirea nu poate fi o datorie morala, atata timp cat privim datoria ca pe o constrangere, ci este morala prin sine insasi. Kant afirma ca “Ceea ce facem din constrangere, nu facem din dragoste” si la fel de bine sa aplica si reciproca.

Putem, in schimb, sa abordam iubirea ca pe o virtute( o libertate) ce sta sub semnul binelui. Intreaga noastra existenta publica si privata si relatiile din viata noastra, fie ele familiale, profesionale, isi au valoarea in dragostea pe care o primim si pe care o daruim. Si este bine de stiut ca dragostea nu se comanda, ci ea este cea care comanda.

Numai actiunile pot fi comandate, morala indicand indeplinirea din datorie a acelorasi actiuni pe care din dragoste le-am indeplini independent de datorie. Acelasi Kant spune despre iubire ca nu este un comandant, ci este un ideal.

Nu ne nastem virtuosi, ci reusim ca prin educatie, politete, morala si iubire sa devenim astfel.

Politetea este morala in stadiul incipient, in momentul in care o aplicam prin imitatie. Cu ajutorul educatiei si a insusirii acesteia, ne indepartam de modelul imitativ al politetii si ne indreptam mai sus, catre morala si importanta ei.

Morala se dovedeste a fi la randul sau tot o aparenta, o forma de imitatie, de data aceasta a iubirii.

Daca maxima datoriei este sa actionam ca si cum am iubi, ergo a actiona moral inseamna a actiona ca atunci cand iubim. Morala este cea care face posibila si elibereaza iubirea, cea care se naste din politete si tinde spre iubire. Si daca omul devenit virtuos nu mai poate sa actioneze ca si cand ar fi virtuos, si are loc o eliberare a moralei fata de politete, la fel si dragostea, care depaseste stadiul moralei, ne elibereaza. (Iubeste si fa ce vrei Sf. Augustin)

Fara iubirea de dragoste suntem pierduti.
Iubesti dragostea sau nu iubesti nimic, iubesti dragostea sau esti pierdut.
Fara iubirea virtutile noastre acestea nu ar mai insemna nimic, pentru ca morala decurge mai mult din sentiment, decat din logica, mai degraba din inima decat din ratiune. Avem nevoie de morala doar in lipsa iubirii, dar in acelasi timp nu putem sa resimtim aceasta necesitate decat prin putina dragoste.

Raportata la morala, la datorie, la lege iubirea este cea mai importanta, este inceputul si sfarsitul oricarei virtuti. Daca iubirea nu ar fi anterioara moralei, nu am putea sa mai aflam ceva despre morala. Iubirea este cea care o elibereaza. Iubirea este cea care o face posibila. Iubirea este cea spre care morala tinde.

Iubirea este alfa si omega tuturor virtutilor. Nu poti alege dragostea din moment ce nu iti poti alege dorinta, dar dorinta isi schimba obiectul, daca nu chiar natura, iar dragostea transforma si ne transforma.

06 mai 2013

Nostalgie

Ca de obicei, in prezenta marii si a atmosferei incarcata de aer sarat, ma apuca melancoliile si gandurile. Am retrait povestile din trecut. Mi-am adus aminte de fiecare el ce mi-a trecut pragul gandului, de fiecare dezamagire, de fiecare lucru special si unic, de fiecare declaratie, de fiecare prim sarut, de fiecare moment deosebit. Si am stat si mi-am dat seama ce putine am trait din cauza faptului ca am ezitat, ca mi-a fost teama sa nu regret, ca le-am gandit prea mult.

Gata! Mai putina gandire si mai mult actiune! E viata scurta, iar tineretea si mai scurta! Si oricum, oricate masuri de precautie mi-as lua, daca un lucru este facut sa se intample, cu siguranta se va petrece.

Viata este aici si acum si trebuie intens traita.

04 mai 2013

Estetica iubirii

Se poate afirma cu tarie ca nu suntem in stare sa ne controlam sentimentele si aparitia acestora si ca iubirea apare pur si simplu, fara a fi o manifestare a propriei vointe. Dragostea tine doar de simtire, ci nu de sentimentul datoriei.

Nietzche spunea ca ceea ce facem din dragoste se situeaza dincolo de bine si de rau, dar am putea sa mergem mai departe si sa afirmam ca iubirea este binele insusi. Iubirea nu poate fi o datorie morala, atata timp cat privim datoria ca pe o constrangere, ci este morala prin sine insasi. Kant afirma ca “Ceea ce facem din constrangere, nu facem din dragoste” si la fel de bine sa aplica si reciproca.

Putem in schimb sa abordam iubirea ca pe o virtute(o libertate) ce sta sub semnul binelui. Intreaga noastra existenta publica si privata si relatiile din viata noastra, fie ele familiale, profesionale, isi au valoarea in dragostea pe care o primim si pe care o daruim. Si este bine de stiut ca dragostea nu se comanda, ci ea este cea care comanda.

Numai actiunile pot fi comandate, morala indicand indeplinirea din datorie a acelorasi actiuni pe care din dragoste le-am indeplini independent de datorie. Kant spune despre iubire ca nu este un comandant, ci este un ideal.

Nu ne nastem virtuosi, ci reusim ca prin educatie, politete, morala si iubire sa devenim astfel. Politetea este morala in stadiul incipient, in momentul in care o aplicam prin imitatie. Cu ajutorul educatiei si a insusirii acesteia, ne indepartam de modelul imitativ al politetii si ne indreptam mai sus catre morala si importanta ei.
Morala se dovedeste a fi la randul sau tot o aparenta, o forma de imitatie, de data aceasta a iubirii. Daca maxima datoriei este sa actionam ca si cum am iubi, inseamna ca a actiona moral inseamna a actiona ca atunci cand iubim. Morala este cea care face posibila si elibereaza iubirea, cea care se naste din politete si tinde spre iubire. Si daca omul devenit virtuos nu mai poate sa actioneze ca si cand ar fi virtuos, si are loc o eliberare a moralei fata de politete, la fel si dragostea care depaseste stadiul moralei ne elibereaza. (Iubeste si fa ce vrei Sf. Augustin)

Fara iubirea de dragoste suntem pierduti. Iubesti dragostea sau nu iubesti nimic, iubesti dragostea sau esti pierdut. Fara iubirea virtutile noastre acestea nu ar mai insemna nimic, pentru ca morala decurge mai mult din sentiment decat din logica, mai degraba din inima decat din ratiune. Avem nevoie de morala doar in lipsa iubirii, dar in acelasi timp nu putem sa resimtim aceasta necesitate decat prin putina dragoste.

Raportata la morala, la datorie, la lege iubirea este cea mai importanta, este inceputul si sfarsitul oricarei virtuti. Daca iubirea nu ar fi anterioara moralei, nu am putea sa mai aflam ceva despre morala. Iubirea este cea care o elibereaza. Iubirea este cea care o face posibila. Iubirea este cea spre care morala tinde.
Iubirea este alfa si omega tuturor virtutilor. Nu poti alege dragostea din moment ce nu iti poti alege dorinta, dar dorinta isi schimba obiectul, daca nu chiar natura, iar dragostea transforma si ne transforma.

Intamplarea de a nu fi nimic intamplator

Nu numai ca nimic nu este intamplator, dar este atat de mica lumea asta incat ajungi sa te intrebi, de fapt, pe cine nu cunosti, chit ca actul cunoasterii este unul direct, sau indirect, prin cei apropiati.

Aceiasi oameni, aceleasi cercuri... desi pot parea la inceput neconectate, mai devreme sau mai tarziu, vei gasi veriga care face legatura. Si vei zambi! Si iar te vei gandi daca e Fortuna cea care masluieste zarurile lui Jupiter, sau e totul o reflexie in particulele de carbon ce impanzesc Universul.

03 mai 2013

Traiti prezentul

Omul nu este chemat sa isi traiasca viitorul. Omul e aici pentru a-si trai prezentul. Ziua de maine ii apartine lui Dumnezeu, omului ii este data spre traire doar ziua de astazi, prezentul. Nu ziua de ieri, pentru ca e trecut, nici cea de maine pentru ca el e trimis sa traiasca acum. (un preot, la emisiunea Neatza cu Razvan si Dani).

Apropo de Osho si de viata este aici si acum, ziua de maine nu exista.

Ce-mi place cand apar astfel de asemanari intre diverse directii de credinta, dar care pastreaza esenta, fie si cu alte cuvinte si trimiteri.

02 mai 2013

Luxul de a fi tu insuti

Cel mai mult imi plac oamenii care se dau rotunzi ca ei nu agreeaza snobii, ca ei nu sunt adeptii nasurilor fluturate in vant, ca nu suporta fitele si aparentele, dar carora, dupa ce reusesc sa penetreze (da, merita folosit cu dublu sens verbul, in cazul acesta) lumea aceasta, le fug ochii dupa ceea ce sclipeste ca la cotofane.

Vulpea si strugurii acrii in varianta moderna si mondena, mai pe scurt.


 Nu inteleg de ce nu iti asumi gusturile si preferintele, din moment ce traim intr-o societate atat de cosmopolita incat a fi excentric si indreptat spre extreme este recomandat, in niciun caz de condamnat.

Sa ai curajul sa recunosti ca iti plac luxul si viata traita chiar si printre oameni ce te accepta doar de ochii lumii (stati linistiti ca toate clasele sociale au ipocritii lor, nu este doar o caracteristica a celor ce urmaresc beneficii materiale & co.) este in ziua de astazi privit cu foarte multa ura si dezgust, desi in gandul lor toti cei ce judeca inghit in sec si si-ar dori fix acelasi lucru.

Mai usor cu judecatul oamenilor, va rog!


Fiecare are dreptul sa traiasca fix viata pe care si-o doreste! 

Daca iti plac banii si luxul asuma-ti aceasta preferinta si mergi in directia intereselor tale. Incearca, insa, sa nu uiti sa iti cultivi si intelectul si spiritul, pentru ca la batranete cu astea ramai si astea or sa conteze si or sa iti umple zilele. Nu vei mai fi in stare sa petreci, sa calatoresti si sa traiesti ca in tinerete si vei cauta fie sa fii tu o companie buna, fie sa te afli in companii excelente.

Nu spun aceste lucruri penteu ca este joia mare si saptamana patimilor, dar hai sa incepem sa fim sinceri, in primul rand, cu noi si sa nu ne mai fie jena de dorintele noastre (materiale, profesionale, sentimentale si sexuale)!

Filosofia inteligentei si a bunatatii pe scurt

"Omul bun este inteligent, iar cel rau, afara de asta, imbecil. Aptitudinile morale si intelectuale merg impreuna."- Jorge Luis Borges

Immanuel Kant, in eseul filosofic "Spre pacea eterna", mentioneaza si el la un moment dat ca lumea poate fi condusa in acord cu normele morale 'chiar si de catre diavoli, atata timp cat acestia poseda intelect', tocmai pentru ca pana si cei rai isi dau seama ca este necesara conduita si ordinea pe criterii morale, daca nu vrem sa ajungem la pierzanie.

01 mai 2013

Confesiune la ceas de inceput de vara

Nu inteleg de ce ma mai certi acum, cand faptul este consumat.
Nu am stiut, prea bine, sa imi urmaresc interesul pe termen lung.

Am fost mereu vulcanica si impulsiva si am dat cu piciorul rabdarii exact cand mai aveam un pas sa ajung acolo unde voiam.
Ce vrei de la mine?! M-am nascut cu 10 zile mai devreme decat ma astepta oricine. Am luat pe toata lumea prin surprindere. Au inceput contractiile in miez de noapte, iar mama era la tara, la Sascut si eu trebuia sa ma nasc la Bacau. Imagineaza-ti ca daca din pantece aveam o asemenea personalitate incat am pus doua familii pe jar si o salvare pe drum, astazi cum sunt!

Cu acum si aici bine accentuat si subliniat. Ma supar repede, imi trece si mai repede. Ma aprind usor, dar si cand ma sting nu mai iau foc nici cu trei canistre de benzina.

Asta sunt, vreau sa ma educ, dar singura mi-e greu. Asa ca m-am agatat de rabdarea lui si poate ca ii fac zile fripte, dar vreau sa il fac sa constientizeze ca merita fiecare clipa si ca, pana la urma, va fi bine. Nu pot sa ma multumesc sa ating fara sa aprind. Nu pot sa traiesc ceva comun, cand eu caut extraordinarul. Asa ca ma bazez pe el ca ne descurcam amandoi cu mine.

Nu stiu daca ma intelegi. Nici nu iti cer sa o faci. Mi-e dificil mie, daramite tie. - MSZ

10% Fericire

Uite si tu ce gand ma insoteste acum, in drumul spre acolo:

Bineinteles, ca accepta situatia. Chiar daca 90% din timp se comporta ca un imbecil, ea trage speranta de cele 10 procente in care ii mai da secunde de bucurie.

Nu stii ca asa suntem noi, oamenii, ne indobitocim in 90% din timpul noastru cu nadejdea si asteptarea unui 10% de fericire?!

Ce? Tu ai pleca spre necunoscut sa iti cauti vreun zambet sufletesc, incert? Iti risti cele 10 procente de certitudine, in avantul posibilitatii de mai mult?

Esti nebuna! Asa macar stii ca ai cateva clipe de chicoteli sufletesti, dar daca iesi din starea ta si te aventurezi pe noi drumuri nu te temi ca ai putea sa te ratacesti?

I-auzi la ea, sa vrea mai mult de 10%! Ce obraznicie!

Du-te, fetito, sanatoasa! Apoi, sa nu te aud ca te plangi, da? Tu ai ales calea asta!

Asa se cearta zi de zi, ea cu ea. Nu stie unde sa o apuce cu inima si o trage inapoi teama ca ramane cu 2% sanse de fericire, dar vrea mai mult si asta o supara mai tare decat 90% momente de tristeste, suspine si nefericire. - MSZ

Si mi-ar placea sa intinerim impreuna

Cand ne-am intalnit eram amandoi batrani. Nu, nu in buletine, ci in suflet si gandire. Tu rigid si eu cam acra, niciunul nu mai stia, de fa...