28 februarie 2013

Fii Fericirea TA!

Nimeni, in afara de tine, nu trebuie sa fie responsabil pentru fericirea ta.

MSZ

24 februarie 2013

Dragobetele saruta fetele

Mie bunica imi zicea, legat de barbati: "Bani au toti prostii, dar suflet au foarte putini; acolo sa iti fuga ochii, ca daca nu e om cu vorba buna si inima blanda, nu o sa ai trai frumos."

Daca tot e sarbatoare romaneasca, mi s-a parut firesc ca vorba omului neaos, din poporul nostru drag, sa ne insoteasca azi.

20 februarie 2013

Vreau să fiu seceta care îți usucă până în măduva oaselor

Se spune că, în viață, momentele care conteză, cu adevărat, sunt acelea care îți iau, pentru o clipă, respirația. Abia atunci poți să simți și să înțelegi că trăiești. Așadar, mi-am dat seama că asta doresc A-ți FI: gura de aer pe care ai nevoie să nu o mai iei, pentru a putea să-ți percepi suflarea trupului.

Să te uiți în ochii mei și să imi spui: „Femeie, dacă nu te-aș iubi impertinent de mult, aș fi în stare doar să te urasc. Ce-mi faci tu mie?!”'. Și eu să îți zâmbesc și să înțeleg că aceasta a fost o provocare.

Vreau să fiu cea care trezește în tine sentimente antagonice. Să mă respiri, să te las fără aer, să te aduc apoi la viață și să te întorc în nicăieri. Să nu fii niciodată prea sigur pe mine, dar să fii întotdeauna convins de dragostea mea.

Vreau să fiu seceta care îți usucă până și (în) măduva oaselor.

Vreau să aprind în tine simțuri mii și mii: să te zăpacesc, să te agit, să te intrig, să te enervez, să te surprind, să te copleșesc, să te stăpânesc.

Vreau să îți fiu pasiune și patimă, viciu și canon, cu mine să te legi, doar prin mine să te dezlegi. Să mă iubești cu iubirea celor care nu (mai) au nimic de pierdut, a celor care îl cunosc doar pe astăzi, a celor care nu îl așteaptă pe mâine, deoarece doar ei știu că tot ceea ce contează este să(-l) trăiască (pe) Acum. Să te ațâț, să te mușc ușor de buze, să îmi înfig unghiile în umerii tăi goi și să te iau, apoi, în brațe calde, să te dezmierd cu sărutări cuminți, să mă adăpostesc la pieptul tău și să-ți predau domnia până la ivirea zorilor.

Nu vreau să fiu tipa obișnuită, pe care ai mai avut-o până la mine, ci vreau să(-ți) fiu Femeia! Să mă amintești în gând și când ți-e greu și când ți-e bine. Să te umplu de mine în toate spațiile intercelulare, o singură picătură, în plus, și să dai pe afară, dar niciodată să nu ajungi să o faci. Să îți fie neîncetat sete de mine, să pot să te domolesc doar eu și, în același timp, să nu mă simți vreodată saturație.

Mi s-a spus că eu voi trăi o mare Iubire, așadar am răbdare de tine!

Îți adorm în fiecare noapte în brate, chiar dacă nu mă strângi în ele. Mă trezesc în sufletul tău, deși o distanță ne separă, încă.

Trăiesc cu tine toate clipele care mi se sting până la acea întâlnire: neavută, ori neștiută până acum, dar care ne va arăta împlinirea. - MSZ

18 februarie 2013

Let's talk about... sex!!!

Principala diferenta dintre barbati si femei (daca ma intrebati pe mine, cea mai importanta) este contradictia primara a scopurilor si a mijloacelor in ceea ce priveste sexul.

Ok, am rosit, am chicotit, ne-am intrigat putin si acum continuam cu analiza.

Barbatii fac tot ceea ce fac pentru femei, pentru a le capta atentia, pentru a le starni interesul, pentru a le... duce in pat. Acesta-i obiectivul dintai, dincolo de orice poate deriva din acesta! Vor bani, vor putere, vor sa se afirme, vor sa isi confirme valoarea, pentru ca intr-un final sa fie candidatul cel mai eligibil in ochii Femeii. Finalitatea actiunilor pe care le intreprind este obtinerea contactului fizic, intim. Ceea ce se intampla dupa sunt punctele bonus, care fac ca efortul sa fie incununat de succes si lozul cel mare sa se afle in mainile lor.

Femeia, in schimb, vede sexul ca pe un mijloc. (sa nu va aud cu pene umflate, aveti rabdare sa va explic!!!). Cand se aranjeaza, cand devine dezirabila, cand ia rujul rosu din port-fard si isi imbraca buzele, nu o face pentru a aduce un barbat in patul ei, ci in viata ei. Sexul este doar una dintre cararile (una foarte placuta) pe care TREBUIE sa le parcurga, dar nu este destinatia finala. Nu este premiul cel mai mare, la care se adauga punctele bonus (cum e in cazul barbatilor), ci exact invers. Cand o femeie are un barbat in viata ei, asa cum si-l doreste (protector, atent si constant), sexul vine ca o completare, ca un ingredient fara de care intreg melanjul nu ar fi fost special.

Este si normal, natural, anatomic. Nu este o anomalie, nici macar o prapastie intre cei doi, ci este o diferenta pe care daca nu o gestionezi corect, risti sa nu intelegi unde si de ce te impotmolesti.

Ganditi-va numai la rolul orgasmului in cazul celor doi parteneri: el se descarca, ramane fara vlaga, in timp ce ea abia incepe, se incarca si isi umple bateriile. Ea poate sa aiba in timpul actului sexual orgasme multiple, tocmai pentru ca pe ea acest lucru nu o impiedica sa continue, ci dimpotriva. El, in schimb, are nevoie de refacere. De ce? Pentru ca, in cazul lui, este un sfarsit al actiunii, este atingerea scopului. Ea poate sa fie activa dupa, sa inceapa imediat si runda a doua, pentru ca, in cazul ei sexul, este doar mijlocul.

Clitorisul este unicul organ a carui singura functie este aceea de a oferi placere. Da, doamnelor, doar noi il avem si doar la noi are rolul acesta, extrem de important (se considera ca este corespondentul feminin al penisului: se pare ca in functie de evolutia acestuia in uterul mamei se face diferentierea in ceea ce priveste sexul copilului - insa clitorisul preia doar partea de placere, nu are nicio atributie in actul procreeri, precum organul genital masculin). Vedeti, pana si natura ne trage de codite sa ne atentioneze ca suntem diferiti?! Ne arata si de ce si prin ce. Numai incapatanarea din noi nu ne permite sa intelegem, dar mai ales sa acceptam acest lucru.

Suntem diferiti pentru ca trebuie, pentru ca altfel nu am mai fi androgini, complementari. Este minunat sa realizezi ca ceea ce ne separa este ceea ce ne uneste! Daca invatam sa ne intelegem diferentele, iubirea este pe aproape... pentru ca ii oferim mediul ideal in care trebuie sa se nasca si sa traiasca.

Vrem lucruri diferite la nivelul nostru primar, de fiinte pur biologice. Avem roluri diferite pentru ca avem nevoie unul de celalat, pentru ca trebuie sa fim doi si sa tindem spre o singura fiinta, dar in ceea ce priveste caracterul nostru evoluat - etapa noastra de civilizare, de umanitate- ne dorim aceleasi elemente: sinceritate, corectitudine, loialitate, incredere... IUBIRE!

Par drumurile distincte... dar sunt asa pana cand se intersecteaza corect. Dupa aceea ramanem pe un singur drum... insa intotdeauna cu doua perechi de pasi. Nu trebuie sa ne culcam pe o ureche dupa ce se realizeaza intalnirea, ci sa continuam calatoria, sincronizandu-ne urmele pe care le vom lasa in aceasta. Nu cu unul dintre noi mai in fata si cu celalalt lasat in urma, ci alaturi si privind in aceeasi directie.

Va doresc iubire, frumos, pasiune si simetrie in pasire!
A voastra,
MSZ

15 februarie 2013

Zambeste!

Oamenii sunt rai pentru ca vor, pentru ca pot si pentru ca aleg. Nu le justifica, ori accepta rautatea si nu le permite sa te atinga cu ea.

Esti mai presus de intentiile lor! Nu le da vreodata satisfactie!

Zambeste!


MSZ

11 februarie 2013

Freamat intru iubire

http://www.feminis.ro/bloguri/Marina_Zanfir/fara-categorie/freamat-intru-iubire-2894

Nu vreau sa fiu nici cu tine, dar nici fara tine. Imi doresc sa te am atunci cand nu imi esti si nu vreau sa imi fii atunci cand te am.

Asta sunt eu, Femeia Pesti, duala, mereu trag spre directii opuse: alunec din mainile tale, ca, pana la urma, singura sa revin in navodul tau. Macar stiu ca pot sa rasplatesc pe masura exercitiile de rabdare pe care le faci cu mine, iar asta ma ajuta sa ma simt mai putin vinovata pentru faptul ca te port in zig-zag, intre agonie si extaz.

Si uite asa ma invartesc intr-un carusel de sentimente: ametesc, mi se face rau, gust libertatea vantului ce mi se plimba prin par, zambesc cu viata de copil in chicote, iar si iar si iar.

Nici mie nu imi este usor, crede-ma! Sa fii asa: azi aici, maine niciunde, este un rol dificil de purtat. Insa tu esti Cel care ma tine agatata de pamant atunci cand mi se desprin radacinile si devine periculos pentru vitalitatea meal. Tu esti Cel care ma echilibreaza, prin completare.

Eu iti dau aripi, tu ma iei in zbor.

Eu dau viata copilului ce se ascunde in Barbatul ce (mi-)ai devenit.

Eu te tin brate si iti sarut obrajii atunci cand ti-e greu, fara sa imi para ca esti mai putin masculin. Ba din contra, sunt mandra de Barbatul meu, de Omul meu puternic si bland in acelasi timp, ce se deschide in causul palmelor mele.

Imi place sa ma alint in sufletul tau.

Imi place sa te atat si sa te enervez, pentru ca mai apoi eu sa te domolesc si sa te alin.

Imi place cand incerci sa preiei controlul si glasul tau devine usor rigid. Stii de ce? Pentru ca rigiditatea din el este tremuranda si iti tradeaza dragul de mine. Si ma prefac si eu bosumflata si astept sa ma saruti ca sa imi treaca.

Bineinteles ca nu te las din prima sa ma stapanesti!

Lupta un pic, ca sa pui mana pe mine, dragul meu!

Asa, acum ca m-ai prins de inima, vino si coplesteste-ma cu tine!

Saruta-ma, dezmiarda-ma si ciufuleste-mi usor naduful!

Apoi, lasa-ma sa ma joc cu degetele pe pielea ta si sa iti scriu cuvintele mele de iubire!

Te musc usor de buza de jos (ah, cat de mult imi place gustul tau!) si ma retrag sa te privesc cum ma poftesti. Zambesc si imi umezesc si eu buzele... urmeaza sa ne jucam ca oamenii mari, desi suntem doi copii.

Fruntea mea o atinge pe a ta, respiratiile ni se coordoneaza si se armonizeaza. Ne cautam cu mainile conturul trupurilor. Ochii inchisi, buzele savurandu-se si te doresc... predandu-ma tie.

Ai grija de mine si lasa-ma sa-ti fiu Femeie, asa cum stiu mai bine!

Eu sunt cea care te poate face sa fii Barbatul ce ti-ai dorit intotdeauna sa devii!


MSZ

In iubire trebuie sa indraznesti

http://www.feminis.ro/bloguri/Marina_Zanfir/fara-categorie/in-iubire-trebuie-sa-indraznesti-2885


             Ador femeile care se pricep sa dea sfaturi despre barbati, avand atitudinea atotcunoscatoarei, in aceasi masura in care ma incanta barbatii care isi dau cu parerea despre procesul nasterii (daca e mai bine sa nasti natural sau nu; daca nu ati avut ghinionul unei asemenea dialog nici sa nu fiti curioase de el- este ca si cum un orb ar incerca sa iti explice culoarea cerului). Ambele categorii mentionate vorbesc din auzite, nesimtite si imaginate, pentru ca anatomic nu au cum sa fie sigure pe afirmatiile lor, deci de unde atata certitudine in tonalitatea vocii?!

            Cand le aud pe distinsele „luminate” pronuntand fraza: „ei au nevoie mereu de provocari, de ceea ce nu pot avea”, ma apuca instantaneu durerea de cap! Cucoana, de parca eu imi doresc sa trezesc intr-un barbat dorinta de a-si face ambitie cu intervalul de timp in care pune mana pe mine, ca dupa aceea sa treaca la urmatoarea „victima”; ori de parca noua, femeilor, ne plac aceia care, dupa doua fluturari de gene, cad la picioarele noastre. Estr oarecum normal si natural sa existe o serie de jocuri, partide de vanatoare, dar aceasta nu trebuie sa devina o stare naturala si sa-l tii doar in flituri si dusuri reci. La un moment dat ii doare fundul de la atatea suturi primite si nici nu o sa ii incante riscul de pneumonie si sa vezi ce or sa te trimita ei la origini cu tot cu inaccesibilitatile tale.

            Remarca de argint este, bineinteles, aceea conform careia ele au descoperit faptul ca: „barbatii, in ziua de astazi, nu mai vor relatii, ci doar sex” . I-auzi, ei nu or avea nevoie dimineata sa se trezeasca in bratele cuiva si sa se simta iubiti si apreciati, sa aiba alaturi pe cineva care sa ii inteleaga, o femeie pe care sa poata conta etc.?! Casatoriile si cuplurile or fi formate doar dintr-un singur partener- femeia-, mai nou, si oi fi ramas eu in urma cu evolutia lumii. Este adevarat ca nu isi fac filme despre locatia nuntii dupa prima intalnire si ca au nevoie de ceva mai mult timp pentru a se implica si suflet, nu doar trup, dar acest lucru in niciun caz nu este un indiciu ca nu au intentii serioase, vreodata. Cate dintre noi nu ne-am speriat cand am vazut ca, inca de la primele intalniri, ei deja faceau planuri pentru vacanta pe care o vom petrece peste un an si planuiau week-end-ul impreuna la parintii lor, cand abia daca stiam sigur ce nume de familie au ei.

            Genialitatea suprema, in materie de certitudini „femeiesti”, mi se pare, insa, ca este, de departe: „ei doar se distreaza cu femeile usoare, de nevasta le iau pe cele cuminti” (eu daca o mai aud de multe ori le iau si la bataie). Mda, cred ca este suficient sa ne uitam putin in jur, la cuplurile casatorite sau aflate intr-o relatie de lunga durata, si sa ne dam seama ca, totusi, ei cauta o femeie compatibila personalitatii lor si ca fetele cuminti tind sa ramana pe dinafara, deoarece fac o mare confuzie intre a fi cuminte si a fi excesiv de timide sau de figurante, fie sa fie cele mai inselate, ulterior. Plus ca, noi, dragelor, nu tin minte sa cautam vreun Sfant, eventual virgin, pe care sa il imaginam ulterior ca tata al copiilor nostri. Cate dintre noi rezista tentatiei de a nu fi ele cele care „imblanzesc” Zburatorul? Cate dintre noi nu ne-am plictisit extraordinar de repede de cel ce ne punea la picioare luna, stelele, pentru ca noi, de fapt, ne doream doar o scanteie? Degeaba ii oferi apa celui care crede ca setea i-o pot domoli doar pietrele. Nu trebuie sa ne aflam in nicio extrema, ci trebuie pur si simplu sa ne dam seama ca alte lucruri vor cantari greu in ceea ce priveste longevitatea povestii. Fiecare sac are petecul sau. Acest lucru inseamna ca este bine sa nu fii totusi prea zdrentuit, ca o sa para mai profitabil sa iei un sac nou, decat sa il carpesti pe cel vechi, si nici sa fii prea nou, pentru ca atunci n-ai nevoie de petece-deci devine inutil deranjul.

            Nici in barbati nu m-as increde prea mult cand se avanta in a ne da sfaturi, pentru ca fiecare este construit altfel si isi doreste, automat, altceva. Suntem individualitati in pluralitatea situatiilor si a lumii in care traim, ne asemanam in linii mari, dar detaliile fac diferenta. In orice caz, intre sfatul unei femei, eventual al uneia cu veleitati de Perfectiunea-Intruchipata-Eu-Nu-Gresesc-Niciodata, si cel al unui barbat, il prefer pe cel din urma. Si, daca imi vine greu sa imi trag de manecuta amicii purtatori de cromozomi XY, apelez la o femeie care a incercat, a indurat si a cunoscut, pentru ca experienta vorbeste mai bine decat orice spectatoare filosoafa.

            Nu exista reteta perfecta atunci cand vine vorba despre relatii. Pur si simplu trebuie sa faci ceea ce simti, sa te porti putin egoist si sa te gandesti la nevoile tale si sa indraznesti sa actionezi. Poate ca vei avea noroc, sau poate ca nu... dar macar vei regreta ceva ce ai facut si nu ceva ce nu ai avut curajul sa incerci (atunci cand ai avut ocazia). Si, daca esti suficient de norocoasa, poate ca vei avea parte de romanul vietii tale, ori macar de o povestioara despre care vei vorbi si iti vei aminti cu drag ori de cate ori vei avea ocazia.

Permanent cutezatoare, a voastra,
MSZ

10 februarie 2013

Doamna ta, Barbatul meu... Femeia ta, Domnul meu

Doamna ta, Barbatul meu
Femeia Ta, Domnul meu

Nu esti cel mai frumos barbat, ori cel mai bun, ba chiar deloc cel mai atent, dar esti al meu si imi creezi in suflet suficienta prin simplul tine…

Si oricum, nu asa te vreau: "cel mai" intr-o insiruire de calitati, ci CEL AL MEU!
Esti cel care ma preface in Femeie, noaptea si cel pentru care raman o Doamna ziua.
Esti Barbatul care ma umple intru simtire si Domnul care ma invadeaza intru gandire.

Unde-ti gasesc implinirea, imi aflu nemarginirea. 
Cand te ating, ma simt pe mine.
Cand te sarut, ma pierd in mii si mii de spatii. 
In bratele tale imi strang clipele si dorul, cu degetele tale stergi ranile si trecutul. 
Rasuflarea ta ma linisteste, iar cand iti aud inima batand in piept stiu ca este singura muzica pe care doresc sa o aud tot restul vietii mele.

Nu mai stiu de unde mi-ai aparut. Si nici nu ma mai intereseaza. 
Te am si ma ai, iar aceasta este singura realitate pe care vreau sa o cunosc.

Esti cel ce m-a invatat ca o Doamna are nevoie de un Barbat care sa o invete sa fie Femeie, pentru ca ea sa il transforme in Domn.

Iti inteleg privirea si vorbim aceasi limba atunci cand trupurile noastre se intalnesc. 
Ma saruti pe frunte cand vine dimineata si noaptea iti adorm la piept. 
Zambesc pentru ca zambesti. Ma face fericita bucuria ta si sa stiu ca eu sunt motivul pentru ea.

Nu zic ca nu ne este si greu uneori si recunosc ca incapatanarea mea se ciocneste de orgoliul tau, ca pentru o secunda Big Bangul sa se repete si universal sa ne mai nasca o data. 
Tip eu, tipi tu, tac eu imbufnata, tu te retragi un timp, dar dupa ce respiratie ne intra pe fagasul normal si ni se potolesc tamplele ce pulseaza, avem inteligenta necesara de a ne cere iertare si de a ne iubi mai mult, mai frumos, mai sincer ca oricand.
Doi copii, cu varste tot mai inaintate in buletin. Nu ne intereseaza decat sa ne iubim si sa ne fim unul celuilalt...

Barbatul meu, Doamna ta
Domnul meu, Femeia ta - MSZ

06 februarie 2013

Bunatatea incepe cu tine

Mi-am adus aminte, faptul ca acum ceva ani, in Mangalia, mi s-a atras atentia cum ca una dintre prietenele mele nu este o companie prea indicata pentru o fata cuminte ca mine, deoarece ea are o alta imagine si lumea o sa ma considere la fel.

Raspunsul meu a fost simplu: "nu ma intereseaza oamenii care ma judeca fara sa ma cunoasca".

Nici astazi nu imi plac cei care emit pareri preconcepute despre cineva, doar pentru ca au auzit de la terti, sau pentru ca l-au vazut intr-o anumita companie. Eu, una,  aleg omul dupa sufletul meu si dupa ceea ce vad eu in sufletul sau (ca vad bine sau ca de cele mai multe ori sunt oarba, e problema mea).Nu pot sa stiu eu ce i-au facut cei ce il vorbesc, de a actionat intr-un fel sau altul. Si, pana la urma, nici eu nu sunt perfecta. Si eu ma comport cu oamenii diferit: pe unii nu ii bag in seama, pe altii ii bag prea mult si fiecare ma vede altfel. Niciunul nu are dreptate si totusi niciunul nu se insala.

Un om nu este o stiinta exacta, nu este un tipar usor de incadrat si de definit, un calcul matematic precis unde stii ca variabila x, cu necunoscuta y au formula z si de acolo e clar ca nu poti sa obtii decat un singur rezultat, incontestabil. M-au surprins atatia oamenii pe care ii credeam intr-un fel sau altul, incat nu mai sunt sigura de nimeni. Insa, incerc sa ii iubesc, sa ii iert si sa ii accept pe toti.

Stiu, este o prostie, dar altfel nu as suporta sa ma stiu.

Uneori chiar ma gandesc ca din moment ce eu i-as cataloga dupa auzite, este perfect normal ca ei sa se comporte ca atare si ca cea care trebuie sa fie invinuita sunt eu, nu persoana pe care eu am disecat-o fara a o cunoaste.

Se spune ca ceea ce zice Suzie despre Sally spune mai multe despre Sally, decat despre Suzie. Sunt de acord, subscriu si subliniez de trei ori. Cine suntem noi sa judecam?

Da, este foarte posibil ca o persoana sa aiba o moralitate indoielnica si un comportament execrabil, dar pana nu aflam motivele ce au facut-o sa fie asa, nu avem voie sa condamnam.

Intr-adevar, a fi rau este o alegere si toti avem la indemana si varianta bunatatii, insa daca nu iti este pe plac un om, este suficient sa te indepartezi de el. Nu are nicio logica sa te apuci sa-l vorbesti in stanga si in dreapta, daca nimeni nu iti cere amanunte. Iar daca ti se cer amanunte, adu-ti aminte sa repeti, de cel putin 3 ori, ca vorbesti din experienta ta, iar trairea ta este una personala, ce nu are caracter si aplicabilitate universal.

Pastreaza-ti masura in cuvinte si adu-ti aminte ca totul este relativ si nimic, in afara de moarte, nu este sigur pe acest pamant.

Bunatatea incepe de la tine, inainte de a avea pretentia sa o ceri altora!


A voastra,
MSZ


 http://www.feminis.ro/bloguri/Marina_Zanfir/fara-categorie/bunatatea-incepe-cu-tine-2882

04 februarie 2013

Nobletea este innascuta

Nu poti sa ii explici taranului finetea caviarului. Degeaba ii dai sa il manance, el nu va sti niciodata cum trebuie sa ii simta gustul.

Asta este viata, nu toti au veleitati de nobili... chiar si daca pe hartie au titluri si bunuri care sa ii incadreze in diverse paturi sociale.

Nobletea este innascuta. Tine de suflet, de simturi si de capacitatea ta umana de a fi mai sus de primitivul din pestera, ce odata au fost ai tai stramosi.

Evolutia nu este pentru oricine!

Inceteaza sa mai incerci sa modelezi si sa educi prosti, nu este de datoria ta.

03 februarie 2013

Jindul inimii

M-am dus la el flamanda de tandrete, cu nevoia de a fi tinuta in brate, dezmierdata pulsandu-mi puternic in pantece. Simteam contractandu-se in mine emotii si goluri care se doreau umplute si nu am mai stiut decat ratiunea trupescului din care sunt compusa. Aproape animalic, ca si cum primitivul din mine, ce doreste perpetuare si supravietuire, doar atingeri si mangaieri necesita.

Imi recunosc disperarea dupa imbratisari si sarutari... Stiu ca as putea sa ma lipsesc oricand, de orice partida de amor, daca as fi tinuta in brate asa cum o Femeie trebuie sa fie tinuta si daca as fi sarutata pana cand nu mai stiu, nu mai pot si nu mai vreau sa respir altfel decat intru acea sarutare.

Uneori, imi pare rau ca sunt asa, dar parca ma prefer astfel decat vreo inutila, schingiuita sufleteste si incapabila de emotie, doar pentru ca in loc de inima are un teanc de bani. Simt ca hrana mea spirituala, pe care cu atata jind o ravnesc, este de o mie de ori mai buna si mai nutritiva decat foamea lor de bani, posete si alte lucruri materiale.

Rol dificil pentru ca aceea care se hraneste din iubire nu isi poate gasi saturatie in nimic altceva si niciodata nu va fi satula de pofta ce-a poftit. Ma adap dintr-un ocean nesfarsit si prea sarat, ce doar ma face din ce in ce mai insetata. - MSZ

01 februarie 2013

Mama singura... la 21 de ani

http://www.feminis.ro/bloguri/Marina_Zanfir/fara-categorie/curajul-de-a-fi-mama-singura-2878

Astazi doresc sa va impartasesc o experienta despre curajul de a fi femeie, la nivelul cel mai inalt: cand devii mama. 

Femeia amazoana, pe care v-o descriam in urma cu 2 luni, la momentul preluarii acestei rubrici, este aceea care infrunta totul si pe oricine atunci cand vine vorba despre a-si duce cu mandrie destinul pana la capt, oricat de greu i-ar fi acesta.

Una dintre bunele mele prietene a ramas gravida la 21 de ani, in pofida apelarii la produsele contraceptive moderne - pentru ca daca iti este scris sa se intample, vei face parte din exceptiile care confirma regula. Frumos sa fii mamica tanara, nu?! Dar ce faci cand tatal nu e barbatul alaturi de care te vedeai devenind si mai femeie? Ce faci cand parintilor nu poti sa le spui, pentru ca iti este rusine de ghinionul tau, pentru ca ei nu il cunosc pe el, pentru ca tu mai ai doi ani de facultate?

Primul sfat: incerci macar sa te destainui catorva prietene, pentru ca e o povara mult prea grea de tinut singura -v ea nu a facut acest lucru si mai departe si-a complicat mult existenta si s-a supus unor adevarate torturi psihologice. Al doilea sfat: cand ai o minima sustinere la nivelul prietenilor, iti iei inima in dinti cu tot cu artere si le marturisesti parintilor - oricum dupa un anumit numar de luni de sarcina, nu te pot obliga sa iti risti viata si faptul fiind consumat, macar pregatesti din timp terenul.. Al treilea sfat: iti asumi "greseala" si ti-o porti cu mandrie, pana la urma nu ai facut nicio crima - si acum incerc sa o faca sa inteleaga ca nu trebuie sa dea socoteala in fata nimanui si ca trebuie sa fie mandra de ea, de copilul ei si de alegerea pe care a facut-o.

De ce nu a vrut sa faca avort? Pentru ca era prea avansata sarcina si pentru ca (iar acesta e cel mai important punct) are in familie o matusa care a facut avort si nu a mai putut sa aiba niciodata copii. Asadar, mai bine mama singura, dar mama, decat sa te privezi pe viata de acest privilegiu (chiar si ca urmare a unei greseli).

Nu sunt nici impotriva si nici pro avort, consider ca fiecare femeie are dreptul sa decida asupra corpului sau, insa mi-ar placea ca aceasta sa recurga la o asemenea metoda doar in cazuri extreme. Inainte de orice impartasiti-va "problema" si incercati ori ce e posibil, pentru a nu va supune la tortura psihologica ce o reprezinta avortul.

Un copil nu este usor de crescut, dar cu putin ajutor va merita fiecare efort pe care il veti depune. Ea a luptat timp de aproape un an de zile in instanta pentru ca tatal copilului sa il recunoasca in acte, in timp ce merge la facultatea (vara aceasta isi da licenta, e cu totul la zi) si lucreaza in week-enduri. Totul pentru ca acum mai are un suflet fata de care trebuie sa isi justifice drumul pe care apuca in viata. Parintii au acceptat ideea, desi le-a fost destul de greu si au avut un mare soc (pentru ca au aflat abia in ziua cand a nascut; daca vrei sa ascunzi o sarcina, credeti-ma ca puteti, oricat de greu pare), insa acum isi adora nepotul si inteleg ca el nu trebuie sa plateasca pentru pacatele parintilor. Eu sunt matusa, oarecum prin alianta :) si mandra ca am prietene capabile sa fie puternice si determinate inca de la varste fragede.

Asadar, dragelor, voi ce ati face daca v-ati confrunta cu o asemenea situatie? Dar daca fiica voastra ar fi cea nevoita sa treaca prin aceasta experienta?

Aceeasi,
MSZ

Pasiuni insemnate

Imi plac semnele. De exemplu cele grafice, pe care le insirui ori de cate ori am inspiratie. Imi plac semnele. Semnele lui pe gatul meu s...