31 octombrie 2012

Gând mergând

Mă gândeam (acum, mergând pe stradă) la vorba românească "pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești". Apoi, am transpus-o în situația în care m-am aflat când m-am despărțit de câte un "el" și la încăpățânarea mea de a mă mai agăța de motive, scenarii și întrebari la care tot eu dădeam răspunsuri.

Eu nu lăsam să "moară" amintirea, regretul, orgoliul și era normal ca acestea, la rândul lor, să nu mă lase să trăiesc. Eu, vie fiind, le voiam și pe ele asemeni mie, iar ele, aflate în plin proces de putrefacție, doreau să mă atragă în aceeași netrăire.

Doar că ceea ce este mort nu învie (să nu ne amăgim cu basme și telenovele, vă rog), dar ceea ce este viu poate, din neatenție, să moară...sufletește, emoțional. Și atunci de ce să îți comanzi și săvârșești propria ucidere, pentru ceva ce nu mai e?!

Eroii mor pentru o cauză, pentru un vis, pentru ceva măreț, nu postmortem idealuri. Așadar, probabil că singura soluție pe care o avem în fața unei astfel de situații este să fim mai vii ca înainte, să renaștem mai buni și mai puternici, pentru că în fața relațiilor care s-au sfârșit pot să stea triumfătoare doar persoanele care înving trecutul și TRĂIESC mai mult, mai intens, mai frumos.

A voastră,
MSZ


P.S.: De asemenea, am învățat la cursurile pe care le-am urmat anul trecut, de Psihiatrie și Filosofie (am menționat numele cursului deoarece profesor era un psihiatru), că perioada de "doliu" este nu doar perfect normală, cât și deosebit de importantă pentru procesul de vindecare.(în psihanaliză numindu-se "conștientizarea pierderii"). Greșit nu este să plângem și să jelim pierderea, ci să rămânem blocați la această etapă. (amintind aici de etapele durerii: negarea, furia, târguiala, depresia și acceptarea).

29 octombrie 2012

Sunt fascinata de oameni!

Sunt fascinata de oameni! 

As putea sa stau ani de zile sa ii privesc, sa ii observ, sa incerc sa le ghicesc povestile de viata, pe unii sa ii ascult cu zambetul neintrerupt, pe altii sa ii iubesc, pe cei mai multi sa ii iert atunci cand imi gresesc, pe cativa sa ii dezaprob categoric, dar de la toti sa invat! 

Suntem frumosi! 
Suntem energie! 
Suntem lectii si destine! 
Numai de noi si de alegerile noastre tine sa fim lumina sau intuneric!

24 octombrie 2012

De la Octavian Paler citire: despre dragoste, pe un peron








Mai jos, pe aceași pagina, din aceași carte, a aceluiași autor stau scrise (și îngălbenite) și următoarele cuvinte:
"...a trebuit să ajung într-o mlaștină ca să aflu că dragostea e și luptă sau chiar luptă."(Octavian Paler - Viața pe un peron)


22 octombrie 2012

SWEET PAPRIKA by Gabriela Atanasov


Gabriela Atanasov este una dintre tinerele pe care le admir de multi ani. Determinata, perseverenta, ambitioasa si extrem de rafinata, din momentul in care am cunoscut-o am stiut ca are potential. Stilul sau unic si mai ales simtul pentru f
rumos innascut, vocea sa puternica dintr-un trup fragil, extrem de Audrey, creativitatea si inteligenta sunt doar cateva dintre calitatile pe care le are. Eu, una, ii multumesc pentru faptul ca stie sa fie Femeie si stie sa mearga drept pe calea visurilor ei.

Colectia sa Sweet as Paprika este o dovada a faptului ca nu m-am inselat!



Comunicat de presa

Lansare colectia Sweet Paprika by Gabriela Atanasov.


Vineri, 12 octombrie, a avut loc lansarea primei colectii semnata Gabriela Atanasov “ Sweet Paprika”. Evenimentul a avut loc in club Planters si a fost urmat de petrecerea Cosmopolitan Party.
Colectia cuprinde 25 de piese prêt-a porter , care isi propun sa aduca inapoi in lumea modei si pe strada feminitatea anilor 50’. Pentru realizarea colectiei au fost folosite atat reflexii, transparente, luciuri cat si culori mate, imprimeuri florale, bumbac, piele , matase. Gabriela Atanasov isi vede creatiile ca pe un tribut adus fashion icon-ului sau Audrey Hepburn. Si-a dorit sa o reinveteze si sa arate ca dincolo de imprimeurile jucause, de rochiile atat de feminine ale anilor 50 se ascunde si o femeie fatala in fiecare din noi , careia ii place sa poarte culori puternice si fuste conice din piele .

Conceptul “Sweet Paprika” (dulce –iute) se adreseaza fetitelor, domnisoarelor, doamnelor ….si femeilor. Prezentarea de moda a inceput intr-un mod inedit, insasi designerul colectiei a interpretat melodia Moonriver, celebrul soundtrack din filmul Breakfast at Tiffany’s tocmai pentru a introduce publicul in povestea ce urma sa inceapa. Nu a fost o prezentare de moda clasica , sobra , playlistul a inclus hit-uri ale anilor 50 ‘ si 60 ‘ care le-a permis modelelor sa se “joace” cu creatiile si sa adopte atitudinea potrivita.

Pe langa aceasta printe fetele alese de Gabriela Atanasov pentru debutul sau s-au numarat fashion bloggeri Manuela Lupascu si Raluca Barbu, model Raluca Nicolae, miss FCRP 2012: Ana-Maria Carabus , miss Popularitate FSP: Haita Madalina, si o draga prietena: Ina Iftime. “ Am ales 6 fete cu personalitati diferite, dragi mie care stiu sa adopte o atitudine atunci cand imbraca o rochie, toate stiu sa joace foarte bine rolul de femeie fatala fara sa uite ca sunt copile. Colectia poarta numele blogului meu : Sweet Paprika, este vorba de antonimia dulce-iute, fiecare femeie ar trebui sa fie constienta de ingerul si demonul din ea, de dualitatea ei si sa invete sa o puna in evidenta prin hainele potrivite. ” a declarat Gabriela Atanasov.

Incaltamintea a fost asigurata de Passepartous Shoes, accesorii: Diana Scurtu make-up : Ioana Cristea si haistyling : Iulian Urlan .

http://www.youtube.com/watch?v=9Dgkvhn5rL8&feature=plcp


http://sweetaspaprika.blogspot.ro/


https://www.facebook.com/sweetaspaprika?fref=ts


















21 octombrie 2012

Mă doare o depărtare de aproape

Sufăr de depărtare... sunt prea acolo faţă de tine şi asta mă doare în fiecare întâlnire a pereţilor sufletului meu. Dincolo eşti tu şi mă arde dorinţa de a te aduce aici, lângă mine. Precum un geam, ce s-a aşezat ostantativ între noi, ne separă acum viața.

Te văd; mă vezi; atingi ușor geamul, dar pe mine nicidecum. Am crezut că voi găsi altul ca tine în orice colț al Pământului, iar apoi am aflat ca Pământul este rotund.

Geamul dintre noi nu are capăt. Înconjoara planeta și ne separă nefinit.

O piatră doar si dărâmăm ecosistemul vicios... dar mândria ne lasă cu palmele goale. Care dintr noi va apuca primul piatra? Care va sparge vraja?

Prea mult pentru mine, prea mult pentru tine se va dovedi a fi prea puțin pentru NOI.

Să luăm în același timp piatra și să frângem ceea ce ne acoperă destinul... în sincronizare se află singura și adevărata noastră cale. - MSZ

19 octombrie 2012

Renaștere

Tăcerile dintre noi atăzi s-au spus.
Ne-a apus răsăritul gândurilor nestrigate și am avut curajul de noi dimineți de iubire.

Sinceri și goi de prejudecăți si de temeri... ne îmbrăcăm doar unul cu celălalt.
Ceea ce ochii văd, inima simte și glasul nu mai tremură să rostească. Fără de mândrie, fără de durere și fără de păcat ne este viața - început continuu.

Astăzi nu ne mai ascundem.
Astăzi nu mai auzim decât ceea ce sufletele noastre spun, lumea a rămas amputată în afara ființei ce o formăm.

Androginul TU și androgina EU... sfera perfectă de care până și zeii s-au temut. Mai puternici ca niciodată, mai stabili ca oricând nu avem ce, ori pe cine înfrunta, căci noi suntem deja stăpâni... unici suverani în sufletele noastre, nimeni nu ne mai poate porunci.

18 octombrie 2012

Şoptit, iar nu îngânat

Ca un deşert de vise şi de rugi mă descopăr astăzi, ca şi ieri în faţa ochilor tăi ce stau a spera.

Îţi dăruiesc priveliștea mea si te las să îmi fii oază. Însuflețește-mi pustiul și mângâie-mi dorul ce mă arde și mă doare în atâta lipsă de tine.

Așa cum îți sunt primește-mă și iubește-mă.

Nu încerca să mă schimbi și să mă preschimbi. Nu am să încerc, nici eu, să îți refac cuprinsul. Să ne acceptam defectele, să ne contopim între calități și să ne formăm continuu…o sferă… o emisferă… o atmosferă… un cantec de doi: șoptit, iar nu îngânat.

Și am să îți fiu extaz și agonie, apoi liniște și veșnicie.

Un carusel de sentimente va învârti azi gândurile tale. Tot ce sunt si tot ce ești (UN) noi vom forma iar și iar…neîncetat ne omogenizăm și ne împlinim.

Te rog acum să mă iubești puțin și mult, în același timp… !

Dulce și puternic, cu mâna ta de bărbat, cuprinde-mi umerii… vreau ca degetele să strângă ușor carnea mea…care tremura sub căușul palmelor tale. Trage-mă mai aproape și șoptește-mi cu rasuflarea toate cuvintele de dor și de patos pe care sufletul ți le-a strâns până să mă întâlnești pe mine… cea care sunt a ta și numai a ta.

Sărută-mă…apăsat și bine, până când nu mai răsuflu, ci doar mai atârn de o ultimă gură de aer. Vreau să mă sufoc cu tine și să respir prin gura ta. Ține-mă în viață cu vâlvătaie și delir… Sărută-mă până când inimile ni se vor opri în același timp, până când sângele ni se va scurge prin aceleași vene, până când se umple tăcerea și spațiul nerostit dintre noi.

Si mi-ar placea sa intinerim impreuna

Cand ne-am intalnit eram amandoi batrani. Nu, nu in buletine, ci in suflet si gandire. Tu rigid si eu cam acra, niciunul nu mai stia, de fa...